Un clasic in viata spune ca nu simti iarna daca nu mananci putina zapada. Asa ca azi, cu riscul de a pierde meciul lui Rafa, cu riscul de a ingheta ca tipul din Titanic (ma laud si eu ca am reusit sa vad filmul cap-coada) si cu riscul de a ma imbolnavi (sa nu ne bucuram inca), m-am lasat convinsa de ideea unei plimbari in parc. Luam si sania! Zis si facut… pana la un punct. Punctul culminant. Eu pe sanie?! Singura? No way! (aveam si eu nevoie de cineva pe care sa cad, pana la urma, no?)… Eram sigura ca o sa cadem. Si, ca de obicei, eu am dreptate. Am cazut de 2 ori. Una peste alta (mai bine zis, unu peste altu’) a fost misto!
Desigur, au fost si “experti” (a se traduce “nebuni”), care s-au aventurat singuri. Mai rau decat copiii aia inconstienti care treceau la milimetru distanta de copaci 
Enjoy!
sledges racing – titlul spune tot 
P.S.: Daca nu credeam ca am noroc, azi am descoperit contrariul. Nu merg videourile in care am cazut. Thanks God !! 
Yours, Larisa.
